Muncă inutilă pentru înlăturarea algelor de pe Someș. Ce spun specialiștii despre aceste plante care fac râul să arate ca o mare baltă murdară

Pe lângă deșeurile care colcăie de ani de zile pe Someș, la aspectul murdar al râului contribuie și plantele subacvatice, cunoscute sub denumirea populară de alge. Cel mai bine sunt vizibile în zona Sălii Sporturilor, dar mai nou au crescut foarte mult și în zona Splaiul Independenței – Podul Elisabeta. Sunt dăunătoare sau nu aceste plante? Pot fi înlăturate definitiv sau munca angajaților Primăriei și ai Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa (ABAST) lucrează degeaba atunci când apar pe apă cu barca și cu cangea? De ce uneori dispar pur și simplu și nu sunt vizibile deloc, iar câteva zile mai târziu formațiuni mari apar până la suprafața apei?

Ziar de Cluj a consultat specialiștii ABAST care ne-au oferit răspunsuri la întrebările despre aceste plante. Aceste alge se dezvoltă cel mai bine în apă cu viteză mică de curgere. Așa se explică numărul mare de plante din zona Sălii Sporturilor.

“Ca urmare a fenomenelor hidrometeorologice extreme (furtuni, precipitații abundente) înregistrate în ultima perioadă, care au determinat variații ale nivelului și turbiditatea crescută a apei, gradul de vizibilitate în masa apei a fost redus, astfel macrofitele acvatice nu au putut fi observate cu ușurință, precum permite o apă limpede. După stabilizarea debitelor, dezvoltarea acestor plante a urmat procesul normal de recolonizare în zonele din albia minoră care oferă un mediu favorabil pentru o nouă generație: apă relativ stagnantă (viteză mică de curgere) și sedimente bogate în substanțe hrănitoare”, au declarat specialiștii din cadrul ABAST.

Dezvoltarea în masă a formațiunilor vegetale este favorizată de:

  • regimul de curgere al apei (viteza redusă). Fluctuaţiile mari de nivel au efect negativ asupra creşterii macrofitelor acvatice;
  • temperaturile foarte ridicate din ultima perioadă;
  • încărcătura organică a apei cu nutrienți (azot și fosfor);
  • reproducerea vegetativă a plantelor acvatice.

Macrofitele acvatice sunt parte componentă a râurilor și lacurilor, contribuind la biodiversitatea și funcționalitatea acestora.

„Din pricina modalității competitive de înmulțire vegetativă, îndepărtarea în totalitate a macrofitelor acvatice este imposibilă, și totodată nerecomandată deoarece plantele dețin un rol important în procesele de funcționalitate din biocenoza acvatică”, au subliniat reprezentanții ABAST.

Deși dau un aspect de apă murdară, algele au un rol important în formarea calității apei.

“Numeroase cercetări au arătat că macrofitele joacă un rol important în formarea calităţii apei deoarece reprezintă o barieră biologică naturală în calea scurgerilor de suprafaţă, îmbogăţesc apa cu oxigen în procesul fotosintezei, absorb elementele biogene și ionii metalelor. Macrofitele acvatice dezvoltate în exces pot modifica aspectul corpului de apă, mai ales în cazul în care plantele agață corpurile plutitoare. În ceea ce privește fundamentul lucrărilor hidraulice, plantele pot provoca obstrucții în canale, rezervoare, baraje și cursuri de apă având ca efect slăbirea infrastructurilor menționate”, au explicat specialiștii.

Pentru a preveni dezvoltarea excesivă a plantelor, cât și efectele pe care le pot cauza acestea, Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa colectează vegetația acvatică din râu cu ajutorul utilajului amfibiu, metodă fără risc asupra mediului. Operațiunile de întreținere a cursului de apă se desfășoară pe parcusul anotimpului de vară. Acestea pot fi întrerupte în cazul în care condițiile hidrometeorologice nu permit accesul utliajului pe cursul de apă.

Adauga comentariu